Banda ecuatorială sudică a planetei Jupiter

În mai 2010 una din benzile ecuatoriale ale planetei Jupiter a dispărut. Fenomenul nu a putut fi văzut pentru că s-a întâmplat când planeta se afla în conjuncție cu Soarele.

Cum îmi place să captez imagini cu Jupiter am reușit să văd cu ochii mei pe cum banda ecuatorială sudică lipsește pe 19 august 2010.

 

 
Este clar din imaginea de mai sus că din bandă a mai rămas o subțire dungă mai întunecată, iar Marea Pată Roșie plutește printr-o mare albă de gaz în loc de ceva maroniu-portocaliu.

Dispariția s-a mai produs de-a lungul timpului, după cum arată Emily Lakdawalla de la Planetary Society, ultima oară în aprilie 1993.

Frumusețea este că Banda Ecuatorială Sudică a reapărut. Pe 13 noiembrie 2010 am surprins o zonă mai întunecată, de formă triunghiulară, la latudinile sudice la care ar fi trebuit să se afle banda. Mica regiune observată de mine începe la longitudine în sistemul II de 290° și se termină la 300°. În latitudine se întinde de șa -22° până la -12,6° latitudine sudică. Dimensiunile sunt de de 13500 km în longitudine și 9500 km în latitudine.

Alți astronomi amatori au suprins zone albe în locul benzii ecuatoriale sudice încă de pe 9 noiembrie 2010, semn că renașterea acesteia începe.

 

 
Mica zonă întunecată s-a răspândit aproape pe toată circumferința globului semn că urmează o renaștere a benzii iar în luna decembrie am luat noi imagini care arată clar reapariția benzii.

Prezint mai jos două hărți în proiecție cilindrică, realizate cu programul WinJupos din imaginile proprii.

Prima hartă este făcută din imagini luate pe 24 august 2010 iar a doua din imagini luate pe 11 și 21 decembrie 2010. Se vede clar că la dreapta-jos față de Pata Roșie se întinde o parte din nou apăruta bandă ecuatorială sudică.

Dacă nu știți unde să vă uitați aveți o imagine ajutătoare mai jos.

 

 

Toate imaginile sunt luate cu web-camera Meade LPI prin telescop Meade de 30 cm în diametru, f/20.

 
Imagine ajutătoare.